Re-examinarea punerii sub interdicție conform Legii 140/2022 — analiză

Re-examinarea punerii sub interdicție sau numirea unui tutore/curator, cf Legii 140/2022

Analizând raportul întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la 3 ani de la intrarea în vigoare a Legii 140/2022 și corelând cu studiul propriu pe care l-am făcut pe același subiect la nivelul județului Ilfov, constat faptul că, mai puțin de jumătate din cauzele în care ar fi trebuit re-examinată măsura punerii sub interdicție, nu au fost soluționate. Raportul CSM indica la data de 13.Nov.2025 că din cele 18.120 de dosare repuse pe rol având ca obiect re-examinarea punerii sub interdicție, 11.579 au fost soluționate.

Cu toate acestea, printr-un calcul matematic propriu, însumând dosarele regăsite în raport, în care s-a dispus înlocuirea măsurii punerii sub interdicție cu tutela(7.698), cu cele în care s-a dispus înlocuirea măsurii punerii sub interdicție cu cea a consilierii judiciare(90), precum și cu cele în care s-a dispus ridicarea punerii sub interdicție(67), reiese un total de doar 7.855 de dosare.

Se naște o întrebare, ce s-a întâmplat/ cum au fost soluționate cele 3.584 de dosare, adică 31% , reprezentând diferența din totalul de 11.579 de dosare soluționate ( cf Raportului CSM) și cele 7.855 însumate prin adunarea dosarelor centralizate pe fiecare curte de apel, întrucât nu reiese soluția care a fost dispusă și modul în care au fost soluționate.

Am întâlnit o situație similară și în urma analizării dosarelor înregistrate la nivel național având ca obiect tutelă specială/consilierea judiciară, cf art 164-186 Cod Civil, regăsită la pagina 13-14 din Raport, rezultând faptul că, în privința a 2.875 de dosare, adică aprox 29,6 %, din totalul de 9.721 de dosare soluționate( cf Raportului CSM), nu reiese cum au fost soluționate.

Am adresat o solicitare de clarificare în acest sens CSM-ului, care m-a direcționat către Inspecția Judiciară, pentru a mă lămuri în ce modalitate au fost soluționate dosarele care se regăsesc în numărul total de dosare soluționate la nivel național, fără a cunoaște soluția dispusă?!

Din răspunsul ce mi-a fost înaintat de Inspecția Judiciară la data de 14.06.2026, rezultă că această diferență ar putea însuma dosarele în care s-a dispus declinarea comptetenței, respingerea ca rămasă fără obiect, renunțarea la judecată ori respingerea sesizării ca urmare a decesului persoanei ocrotite.

Pe scurt, concluzia la care am ajuns în urma acestei cercetări este că, la 3 ani de la intrarea în vigoare a Legii 140/2022, doar 43% din cele 18.120 de dosare repuse pe rol având ca obiect re-examinarea punerii sub interdicție au fost soluționate, o mare parte ( aprox 30 %) din dosarele pe care Consiliului Superior al Magistraturii le consideră soluționate, sunt de fapt cauze despre care nu se știe exact cum anume au fost soluționate, lăsând un semn de întrebare și o mare neclaritate privind eficiența procedurii actuale de re-examinare a punerii sub interdicție, respectiv de instituire a unei măsuri de ocrotire.

De ce era importantă o analiză cât mai clară și precisă la nivel național cu privire la dosarele privind re-examinarea punerii sub interdicție?! Întrucât scopul pe care legiuitorul l-a urmărit prin introducerea dispozițiilor art 24 din Legea 140/2022 era acela de a măsura la 3 ani de la intrarea în vigoare impactul noii legislații aplicabile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, eventual să adopte eventualele propuneri de îmbunătățire care ar fi reieșit în urma acestui studiu. Însă atâta timp cât cifrele nu sunt clare și nu reflectă realitatea tristă, aceea că la 3 ani de la intrarea în vigoare, mai puțin de jumătate din dosare nu au fost soluționate, riscăm să ne lăsăm duși în eroare și să credem că lucrurile funcționează, poate nu atât de bine pe cât ar trebui, dar funcționează.

Total greșit și contrazis de realitățile sociale și de cazuistica instanțelor de judecată.

Ca avocat în diverse astfel de cauze, constat că multe dosare rămân fără obiect din cauza perioadei extrem de îndelungate în care se derulează procesul, pe parcursul căreia persoana ocrotită decedează. De aceea, ar trebui considerate cauze urgente și soluționate cu celeritate.

Din cauza imposibilității financiare precum și a actelor normative conexe Legii 140/2022 care pun în sarcina aparținătorului persoanei ocrotire obligația de a suporta cheltuielile constând în întocmirea raportului de evaluare psihiatrică și cel psihologic, prevăzute la art 938 alin 3-6 Cod Proc Civilă, în multe cauze aparținătorii sunt nevoiți să renunțe la judecată.

Un alt motiv îl reprezintă imposibilitatea acordării ajutorului public judiciar, aspect constatat și în raportul CSM, în care se constată faptul că, la nivel național doar o singură judecătorie ( Judecătoria Iași) ar încuviința astfel de cereri.

Totodată, din punctul meu de vedere, spitalele/secțiile de psihiatrie nu pot întocmi aceste rapoarte și de aceea, majoritatea covârșitoare refuză să o facă, De ce? Întrucât Casa Naționale de Asigurări de Sănătate a transmis prin diverse adrese faptul că, aceste servicii de evaluare în vederea întocmirii celor două rapoarte nu pot fi decontate de CNAS, nefiind incluse în lista serviciilor medicale.

Situația tristă face ca la nivel național spitalele/secțiile de psihiatrie să fie ocupate în proporție covârșitoare de pacienți cronici de lungă durată din cauză că nu au un reprezentant legal (tutore/curator) desemnat, timp în care statul cheltuie mult mai mult prin serviciile decontate de unitățile spitalicești pentru acești pacienți .

Cercetare privind implementarea Legii 140/2022
Hotărârea Plenului CSM nr. 148/13.11.2025
Solicitare de informații către CSM
Răspuns CSM din 14.05.2026
Răspuns Inspecția Judiciară din 04.06.2026
Articolul 24 din Legea 140/2022

În vederea monitorizării punerii în aplicare a prezentei legi, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Consiliul Superior al Magistraturii vor întocmi, la împlinirea unui termen de 3 ani de la intrarea sa în vigoare, rapoarte cuprinzând evaluarea impactului acesteia, precum și, dacă este cazul, propuneri de îmbunătățire a legislației în materie.