Cine poate solicita instituirea unei măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale relocate din județul Bihor

În contextul scandalului intens mediatizat privind relocarea celor 409 persoane aflate în situații de vulnerabilitate de pe raza județului Bihor (comunicatul Ministerului Muncii), am considerat util să împărtășesc experiența proprie pe care am întâlnit-o în calitate de avocat al unui spital de psihiatrie într-un context oarecum similar, petrecut în urmă cu 3 ani pe raza județului Ilfov, mediatizat sub denumirea „Azilele Groazei”.

Timpul va trece, scandalul de la Bihor se va șterge ușor din memoria publicului, astfel cum s-a șters și cel amintit anterior, însă persoanele ocrotite vor rămâne pentru o lungă perioadă în acele centre sau spitale, dacă reprezentanții centrelor sociale unde au fost relocate nu vor întreprinde demersuri juridice.

Astfel încât, recomand cu tărie ca respectivele instituții sau centre de servicii sociale cu personalitate juridică, unde au fost relocate persoanele vulnerabile din Bihor, să întreprindă demersuri juridice în beneficiul instituirii unei măsuri de ocrotire, conform Legii 140/2022, prin raportare la dispozițiile art. 165 Cod civil raportat la art. 111 Cod civil.

O dată sesizată instanța de judecată, persoanei ocrotite îi va fi desemnat un avocat din oficiu, ceea ce va degreva autoritatea care a înregistrat sesizarea de anumite obligații pe parcursul procesului, acestea fiind preluate de avocatul din oficiu.

Cine poate face demersurile juridice?

Problema care se pune este cine poate face acele demersuri juridice pentru a fi adusă la cunoștința instanței de judecată nevoia instituirii unei măsuri de ocrotire pentru persoana care ar fi pusă în pericol în lipsa acesteia. Într-o primă fază, legea spune că poate fi cerută de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el.

Dar ce facem dacă această categorie nu va iniția aceste demersuri, fie întrucât nu are interes, atâta timp cât pacientul se află într-un centru, fie din orice alte motive? De multe ori așa se întâmplă, iar autoritățile nu au măsuri eficiente de constrângere a membrilor de familie pentru a-i obliga să o facă.

Dispozițiile articolului 165 Cod civil vin în sprijinul nostru, indicându-ne cine altcineva poate cere punerea sub ocrotire: „Instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane, organe, instituții sau autorități prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător.”

Totodată, conform articolului 111 Cod civil, care enumeră categoria persoanelor obligate să înștiințeze instanța de tutelă, regăsim menționați la ultima categorie, înscrisă la litera d), procurorul, autoritățile administrației publice locale, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană.

Prin corelarea celor două articole, apreciez că atât instituțiile medicale, cât și centrele sociale care au personalitate juridică dețin calitatea procesuală activă pentru a putea sesiza instanța de judecată în privința înlocuirii/instituirii unei măsuri de ocrotire pentru persoanele vulnerabile relocate din județul Bihor.

Experiența practică din 2023

Revenind la situația din 2023, personal am făcut astfel de sesizări adresate instanței de judecată, având ca obiect fie înlocuirea tutorelui, din motive precum conflictul de interese apărut între tutore și persoana ocrotită ajunsă în spitalul de psihiatrie, ivit ca urmare a dosarului penal format în urma scandalului „Azilele Groazei”, fie pentru înlocuirea tutorelui care nu-și îndeplinea obligațiile față de persoana ocrotită aflată într-o internare cronică de lungă durată, fie chiar pentru instituirea unei măsuri de ocrotire — tutelă specială sau consiliere judiciară, conform Legii 140/2022 — pentru persoana în privința căreia reprezentanții spitalului (personal medical, asistent social etc.) au apreciat că s-ar afla într-o situație de pericol în lipsa instituirii unei măsuri de ocrotire.

De precizat că, în toate aceste situații, fără nicio excepție, unității spitalicești în numele căreia redactam și înaintam respectivele cereri de chemare în judecată i-a fost recunoscută calitatea procesuală activă.

Aspecte practice

• Persoanele ocrotite beneficiază de asistență juridică din oficiu, fără a fi necesară o cerere expresă în acest sens.
• Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru prin raportare la obiectul cererii.
• Instanța competentă este cea de pe raza centrului social sau a spitalului unde se află internată persoana ocrotită.

În speranța că informațiile regăsite în prezentul articol vor aduce o contribuție, cât de mică, atât persoanelor vulnerabile, cât și reprezentanților serviciilor sociale unde au fost relocate respectivele persoane, vă asigur de întreaga mea disponibilitate.

Cu stimă,
Av. Laurențiu Tudorache